Benone Cârstocea, 1948 - 2011
6 septembrie 2012 – astăzi tatăl meu ar fi împlinit 64 de ani… ce dor îmi e de el!
A atins nemurirea pe 11 octombrie anul trecut… ce repede trece timpul! Inima. Inima pe care a dăruit-o tuturor…
câte o fărâmă fiecarui pacient, fiecarui coleg de breaslă, fiecarui prieten, fiecarei rude – soră, frate, cumnat,
lui Vlad – nepotul sau, lui Iris – nepoata sa pe care nu a apucat sa o vadă… mamei mele, cuscrilor, soției mele, mie…
inima din care a daruit tuturor, nu a mai putut bate! Ce păcat! Mai avea atâtea de făcut! Dar ce spun eu?!
A atins nemurirea – sunt sigur că e într-un loc mai bun și mai liniștit… liniște! Avea atata nevoie de liniște, sunt sigur că acum are!
Cred în nemurirea sufletului și ma rog mereu pentru tatăl meu, să fie pus în rând cu drepții, să aibă parte de pace veșnică și odihnă sufletească!
Dar cum spuneam, astăzi ar fi împlinit 64 de ani… și dacă e nemuritor și chiar daca sună ciudat: La Mulți Ani tată, oriunde îți zboară sufletul!
Astăzi și nepoțica ta Iris împlinește 10 luni! E așa cum ai vazut-o tu în ultima ta sâmbată pe aceasta lume – poate era un înger, ce te pregatea de drum…
E frumoasă foc, e ghidușă si mâncăcioasă, are ochii albaștri și parul deschis… așa cum ai vazut-o tu, nu în vis! O sa mai scriu și iti vom scrie toti,
povestind cate ceva frumos și memorabil, ce ni s-a întamplat alături de tine, adăugând la fiecare poveste și o fotografie, cu cât mai veche, cu atât mai valoroasă!
Pu,
Rev. Fr. Eugene vasilescu
0 15.09.2015
Dumnezeu sa te numere cu dreptii iar intr-o zi dupa ce o sa te inving la sah iarasi sa fiu capabil sa-ti sarut mana dreapta.
Cu umilinta Cel care se roaga pentru tine, preot Eugene Vasilescu
Mariana Petre
0 08.08.2015
Sunt Mariana Petre din Slobozia, acum am aflat ca domnul doctor a plecat dintre noi si sunt tulburata ca pentru cineva foarte drag, din familie.
In anul 1986, am ajuns la domnul doctor la Spitalul Militar cu tatal meu Gheorghe Petre, care avea cataracta bioculara, nu mai vedea sa mearga singur, ochiul stang fiind pierdut.
Domnul doctor, tatal dumneavoastra scump, l-a operat pe tatal meu si operatia de implant cristalin a fost perfecta. Tata vedea fara ochelari.
Au urmat nenumarate controale, intalnirea cu dumnealui era o adevarata bucurie pentru noi.
Nu am uitat niciodata rapiditatea cu care lucra, felul in care se concentra asupra unui pacient - si conditiile grele in care lucra pentru ca holul era plin de lume galagioasa din toata tara care venea la dumnealui sa se vindece. Uneori mai iesea pe hol si ne ruga sa facem liniste...
In 1990 a fost a doua operatie, al doilea ochi vindecat complet prin implant de cristalin si tata, care era dascal la biserica din Munteni-Buzau , Ialomita, a vrut sa-i pupe mana dreapta, spunand :" manuta asta scumpa, CA A VENIT DUMNEZEU PE PAMANT SA DEA LUMINA ORBILOR ! " Domnul doctor a zambit, nu l-a lasat sa-i pupe mana si a spus :"Nu cu asta v-am operat, v-am operat cu stanga !" .
In cabinetul domnului doctor Carstocea era atunci un rezident arab, care vazand cum vedea tatal meu, fara ochelari - a facut semnul crucii.
AU FOST ATUNCI MOMENTE DE NEUITAT IN VIATA NOASTRA, am revenit de multe ori la control, care nu era o povara ci o adevarata placere.
A mai operat dupa aceea sute, mii de oameni si a dat ultimul strop de viata pentru ca oamenii sa aiba lumina ochilor.
Cred ca nu e om care l-a cunoscut care sa nu vorbeasca cu bucurie despre domnul doctor Benone Carstocea.
Gandul meu a zburat si peste ani la domnia sa, un stalp de referinta al medicinii romanesti.
Sa va mangaiati cu gandul ca A TRAIT CA SA DEA LUMINA ORBILOR, ca a ramas in amintirea a mii si mii de oameni vindecati si viata sa a fost una la care Dumnezeu s-a uitat cu placere !
Va doresc sa aveti o viata frumoasa!
epure alina
0 12.02.2015
Cristian Cornea
0 05.11.2014
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca cu dreptii!
Cristi,
cornea.cristian@gmail.com